Departe de tot.

Distanta ma omoara. Lacrimi imi curg suvoaie. Vreau sa plec, sa fug, sa ajung. Unde? Inapoi. De ce? Sa te vad. Macar atat. Nu ma pot abtine sa nu ma pierd in mintea mea. Aici totul e viu. E ca si cand se intampla acum. Simt atingerea. Vad surasul. Ma pierd in privire. Ascult acordurile inimii. Ma primesti in brate? Te visez cu ochii deschisi. Trupul tau mi se inalta in fata la fel ca o sculptura de Fidias.

Soarele imi strabate pielea, nisipul imi cuprinde picioarele, marea imi inunda simturile. Si tu? Esti aici, acolo, in mintea mea. Te potrivesti decorului Marii Mediterane, te potrivesti inimii mele. Mai lipseste o intoarcere in timp cu 200 de ani in urma. Petale de flori pe verandele caselor. Parfumul puternic de trandafiri si magnolie. Agitatia din piete si aglomeratia de oameni. Ma seduc. Acasa. Aici? Acolo? Acolo pentru ca esti tu.

De ieri si pana azi. (III)

Na, poftim! Iar a plecat. Iar m-a lasat sa indur toata suferinta. Ar trebui sa imi sfasii carnea de pe mine, macar asa nu as mai simti. Si chiar credeam ca o sa ramana? Cum pot fi atat de slaba si de oarba? De ce sunt atat de idioata? De cate ori trebuie sa ma mai ard inainte de a ma vindeca? Chiar vrea sa ma vada moarta? Vrea sa ma vada cum devin o umbra? Cum o sa ma pierd in societatea asta de rahat? Nu mai suport, dar nu pot rezista tentatiei. Sunt o masochista. Si ma urasc pentru asta.
Am nevoie de o tigara. Am fumat-o aseara pe ultima. Ma imbrac cu primele haine pe care le gasesc si cobor la chioscul din colt. Realizez ca ar trebui sa mananc ceva astazi asa ca imi cumpar si alimente. Urc, inchid usa dupa mine si ma apuc sa gatesc. Mi-a fost dor. A trecut atata timp. Privesc pe geam si imi dau seama de fapt ce singura sunt. Il sun pe Calin.
"Heei, Calin."
"Buna, Eva, cum iti merge?"
"Aah.. bine. Ce zici, vi pana la mine, sa luam pranzul?"
"Ce vrei sa zici? Te pomeni ca ai gatit?"
"Da. Vi?"
"Vin sa ma otravesc. Ajung in 15 minute."
"Nenorocitule, hai rapid."
Calin, cel mai bun prieten.. Oare ce m-as face fara el?

In mintea lui.

Sambata seara, ora 11.59.
Orlogiul incepe sa bata. Vantul adie usor prin draperiile geamului deschis. De doua ore ma zvarcolesc incontinuu. Nu pot sa adorm.
Sangele-mi pompeaza in vene. Trupul mi se cutremura. Gura imi saliveaza. Creierul imi e inghetat. E ca si cand trebuie sa ma droghez. Trebuie sa ma droghez cu ea. Pentru ca de cand am intalnit-o, ea a devenit viciul meu, drogul meu. Sunt ca un diabetic fara insulina. Ma uit in jur, o vad pe ea. Inchid ochii, o vad pe ea. Oriunde m-as duce, orice as face, imaginea ei ma urmareste. Nu imi pot explica de ce sunt atat de indragostit de ea.
Ador sa ma scufund in parul ei ca valurile unei nopti de vara pana-n rasarit. Sa ii alint buzele voluptoase si trupu-i fierbinte, alb ca laptele.
Oare asta e dragostea? Drogul suprem? Te afunda intr-o stare euforica din care nu ai scapare. Treaz sa fi, iar dorinta te arde pe interior. Drogat sa fi si iti mai doresti.
Insa inainte de asta, nu aveam nimic. Nu vroiam decat sa mor, sa dispar intr-o rapa adanca. Dar a aparut ea si mi-a "luminat" calea. Dar nu era lumina zilei. Era o lumina launtrica, a propriei sale vieti. M-a orbit.
As face orice pentru ea. As ucide. M-as sinucide. Nu ar conta atata timp cat o stiu a mea. Sunt dependent. O iubesc, o doresc. O privire a ochilor ei negri, adanci, in care te pierzi, imi induc transa dorita.
Suna telefonul.
Duminica, miezul noptii. 00.01.
Ea m-a sunat. Era speriata. Plangea. Nu mi-a spus ce are, doar ca ma iubeste, inainte sa imi inchida telefonul in nas. Acum eu sunt speriat. Inima imi sparge pieptul.
Fug. Fug la ea.
Duminica noapte. 1.00.
Ajung. Bat la usa. Nu raspunde nimeni. Nelinistea ma omoara. Tremur. Incerc usa. E deschisa. Intru. O strig si nu raspunde. Linistea ma sfasie. Lumina de la baie palpaie. Sange se prelinge pe usa intre-deschisa.
Visez? Ma apropii si raman blocat cu ochii atintiti asupra cadavrului gol din cada. Imposibil! Moarta? Nu.. Ma holbez fara puterea de a crede. O ating si e inca fierbinte. Nu s-a intamplat demult. Daca ajungeam mai devreme... O, iubita mea! Sunt incitat de goliciunea trupui ei, dar nu pot sa o am. Am pierdut-o. Ochii ei privesc rugator spre mine. Ii mangai obrazul si imi trec degetele peste sanii ei. Imi revin in cap scenele noastre de dragoste. Cateva lacrimi mi se rostogolesc pe obraz. Ii sarut buzele si ii inchid ochii.
Toate gandurile imi fug intr-o directie. Ma trec fiorii cand imi dau seama ce-am sa fac.
Observ cutitul de pe gresie. Ii studiez lama plina de sange inchegat. E cutitul care mi-a luat "viata". E cutitul care mi-a luat viata.
Imi strapunge carnea cu usurinta. E atat de rece. Simt cum imi pierd puterile. Scap cutitul. Cu un ultim efort ii iau mana intr-a mea si ii spun: Adio!
Viata mi se scurge din corp. Ochii mi se incetoseaza. Imi este atat de somn. Noapte buna, Eva! Noapte buna! Te iubesc!

Vai!

O, Doamne! Ce ma fac? Nu stiu cum o sa reusesc vreodata sa imi tin gura si nerabdarea in frau. Si dupa ce ca nu pot, incep sa ma agit ca o zapacita degeaba fara un sens anume si nu stiu ce sa fac in continuare. Banuiesc ca trebuie sa imi ling "ranile" ca altceva nu imi vine in minte.
Stau aiurea si privesc in gol. Cum tot ajung in situatii de genu? De ce viata mea pare sa fie o insiruire de intamplari hilare sau chiar penibile la care ori de cate ori ma gandesc imi vine sa intru in pamant la 5 metri adancime? Cand o sa am intelepciunea necesara de a nu mai pica in astfel de lucruri si sa ma mentin la linia de plutire.
Chiar ma simteam excelent acum ceva timp. Mai mult decat execelent: Genial! Dar cum nimic nu dureaza la nesfarsit desigur ca si starea asta s-a terminat. Ok, acum au intervenit mai multe motive, unele chiar de ordine "interioara" din punct de vedere fizic (care intodeauna m-a afecteaza groaznic) si altele de ordine sufleteasca. Asta e diferita pentru ca sunt pentru prima data in fata unei probleme ca aceasta si inca nu am gasit calea spre rezolvare. Timpul suna bine, dar nu indeajuns de bine asa ca trebuie sa imi lucrez putin mintea pentru ca nu sunt numai eu implicata.
Si pe langa asta, eu chiar mi-as dori, dar nu pot decide de una singura. E vorba de doua persoane..una sunt eu si cealalta e el.

Lucrurile bune vin in portii mici.

Mai de mult am auzit o vorba cum ca prieteniile intre un baiat si o fata sunt destul de rare pentru ca la un moment dat cu siguranta unu dintre ei va vrea mai mult.Cand am auzit mi s-a parut cea mai mare prostie.Da cred ca pana la urma cam asa e...
Mie frica ca odata impreuna.atunci cand ne vom desparti prietenia nu va mai fi la fel.Doar ca eu am toata increderea..Si dorinta a devenit cam puternica.Cum si de ce?Nu stiu.da am observat ca atunci cand imi povesteste de ea ma gandesc cum poate aia sa dea cu piciorul la un baiat ca el.Si uite cum am inceput sa visez la el..E unu dintre putini.Dragut.bun la suflet.cu bun simt.romantic.face sport.nu fumeaza..si pe aceasi lungime de unda cu mine.Cam tot ce iti poti dori de la un baiat.Dar e unu dintre cei mai buni prieteni ai mei.Culmea!.Asa cum zicea si el..Nici eu nu vreau sa pierd prietenia noastraa dintr-o prostie..Doar ca am inceput sa imi doresc mai mult.Si poate nu ar trebui.Dar sunt gata sa risc.Cel putin eu..Si asa imi place sa imi asum riscuri.Eu sunt sigura ca dupa nu se va schimba prea mult daca am sterge pur si simplu trecutul.Adica.eu sunt o fata a prezentului.Nu traiesc in amintiri.Dar poate el nu ar putea sa faca ce fac eu.Deci el stie.si acum e decizia lui.[sec].Dar asta e.
Ma voi multumi cu putin daca nu se poate mai mult.Adica.e ok sa imi ramana prieten.Ca doar lucrurile bune vin in portii mici.

Dragostea...

Dragostea e ceva divin.ceva ce te face sa radiezi.ceva ce uneste 2 persoane intr-o vraja continua.dragostea e ca o buna inviorare in fiecare dimineata.cand esti indragostit te culci si te trezesti cu zambetul pe buze.esti cel mai fericit.iar lumea din jurul tau uita de probleme atunci cand te vede.crezi ca le poti face pe toate.si chiar poti.e ceva ce te face invincibil.cel putin tu te simti asa.e cel mai minunat sentiment pe care il poate trai o persoana.un om.e sentimentul suprem.e ceva ce nu poti descrie prin cuvinte.e ceva ce doar se simte.

Iubeste si traieste!.

Ea.[Nu poate sa creada.]

A trecut un an..astazi s-a implinit un an.Desigur el i-a facut cea mai placuta surpriza..a dus-o la locul primei lor intalniri..restul..credea ca e intr-un vis si se temea sa nu se trezeasca..Totusi.nu ii vine sa creada ca iubirea lor e inca in picioare.inca se privesc cu aceasi dorinta de la inceput si nu se mai satura unu de altu..sa isi exploreze trupurile..Il iubeste cand o priveste si ii arunca privirea aceea in care vede tot necuprinsul...Il iubeste cand o strange in brate si ii da o stare de siguranta..o stare unde simte ca e cel mai bine.E protejata..Dar oare El ce simte?.I-a declarat de atatea ori ca o iubeste..dar ei tot nu ii vine sa creada ca a putut da peste un baiat ca el.Un zeu al iubirii lor fierbinti.Il viseaza noapte de noapte si totusi nu se satura.Se trezeste cu gandul ca nici macar in vis El nu atinge perfectiunea din realitate..Ahh..Il doreste si il iubeste.El e jumatatea ei pereche..Lui ii poate spune orice.Nimic nu conteaza.El o asculta.El e "the one" in toate privintele..

P.S. Si visul a devenit un o realitate mai perfecta.

El.[Cea ce simte.]

Seara..tarziu..e singur in camera si nu poate dormi.Se gandeste la ea si isi doreste sa o revada..chiar daca s-au vazut acum o ora..Nu mai poate fara ea.Vrea sa o stranga in brate.Ea l-a facut sa cunoasca adevarata dragoste.E diferita.De aceea a reusit...Isi aduce cu tristete aminte cum era totul inainte de ea..Isi pierduse increderea in toti..Chiar si in el.Se simtea pustiit si fara rasuflare.Ea e minunata.Il farmeca cu fiecare minut ce trece.Intodeauna il ia prin surprindere.E atat de atragatoare intr-un mod naiv.Ochii ei negri ii vrajesc trupul.Atunci cand ea se uita la el.el devine sclavul ei.O iubeste asa cum nu a mai iubit.O iubeste asa cum nu va mai iubi.O viseaza noapte de noapte.O doreste in bratele sale noapte de noapte.Adora sa o vada cum ii zambeste nonsalant.Zambetul ei..raza lui de soare in fiecare dimineata.Pieptul ei mic si cald in care bate o inima rapida ca tropotul unui cal il ameteste de dragoste cu totul.Parfumul ei fin ii spala creierul din plin.Atingerea buzelor lor il face sa pluteasca undeva deasupra lumii..undeva mai sus de al noulea cer.O iubeste.O iubeste cu adevarat.Nu vrea sa se desparta de ea vreodata.Vrea sa ramana cu ea pentru totdeauna ..Impreuna la bine si la rau.Vrea sa isi uneasca destinul cu al ei..Dar nu e inca timpul.Daca viata i-ar cere-o.Si-ar oferi-o pe a lui pentru ca ea sa fie bine.Ar face orice i-ar sta in putinta pentru ea.Pentru binele ei..
Daca ea i-ar cere-o..desi sufletului lui s-ar sfarama in mii de bucatele pentru ca nu mai isi poate vedea viata fara ea alaturi..ar pleca si ar lasa-o in pace..dar spera ca asa ceva nu este posibil.Ca iubirea lor va trimfa..spera ..Pentru ca o iubeste.Pentru todeauna...va fi al ei.

You call it madness.But he call it love.

El si Ea.[Poveste de Iarna]

Afara frigul a pus stapanire pe tot.Se putea impregna in oasele tale lasandu-te cu senzatia ca nu va mai iesi de acolo.Fulgi mari de zapada dansau in vantul puternic ce ii purta.Noaptea purta misterul vesnic.Dar ei erau acolo.Se plimbau in dansul fulgilor de nea.Padurea era aproape.Aleea devenea tot mai ingusta.Zapada le ajungea la genunchi.Ea se apleca dupa niste zapada si a facut un bulgare.Il dadu cu toata forta ei in el.Il nimerii in sold.El uimit total de ea ramase cu gura deschisa.Ea ii oferi un zambet nosalant.Se aproprie de el si il saruta pasional.Apoi se departeaza si il loveste iar.El se prinde in joc.Sunt ca doi copii in zapada noptii.Se bulgaresc si isi zambesc cu subinteles.El se aproprie rapid.O prinde de mijloc si o doboara lent.Ea incearca sa scape din stransoarea lui.Nu ii place sa piarda.Reuseste si el cade.Izbucnesc amandoi in hohote de ras.El se preface ca ii cere ajutorul sa se ridice.Ea il crede.Dar el o trage pe el.Acum buzele lor sunt aproape unele de altele..Rasetele se linistesc..Se saruta iar pasional.El o tine strans.Ea ii apasa buzele cu ale ei.Impreuna uita de frig.de zapada.de tot ce e realitate.Acum sunt doar ei.Ei si iubirea.

El si Ea.

Se plimbau pe faleza marii..sub luna ce ii privea neincetat..se priveau cu ochi blanzi unul pe altul..isi admirau frumusetea pometilor imbujorati de dragostea ce ii lovea..isi explorau fruntea..gatul..buzele ca si cand erau impreuna pentru prima data.se atrageau ca doi magneti infierbantati..si visau sa isi implineasca dragostea ca pe o profetie a iubirii lor dulci..alura ce ii inconjura era plina de misterul lor aparte.se simteau ca doi copii regasiti in patimile iubirii..vroiau ca trupurile lor sa se uneasca intr-unul singur..atingand culmile placerii.
Ea se opreste.il priveste cu un subinteles doar de el cunoscut..ochii ei negrii il faceau pe el sa arda de dorinta simtirii ei..privirea corpului ei..in special al sanilor abia vazuti prin camasa ei..ea il saruta infocat si se indreapta timid catre valurile marii care spumega lovindu-se de tarm..el o priveste curios..ea ii intoarce privirea.dar a ei e mult mai puternica..intr-atat incat sa il atraga spre ea..valurile marii le ingroapa picioarele in nisipul ud..chiar si natura fiind in armonie cu ei.ea il saruta a doua oara cu pasiune..dar apoi o canalizeaza spre o forta care sa il impinga pe jos.usor..il priveste si isi desface nasturii de la camasa cu gratia unei lebede...isi arunca hainele pe jos si se arunca in valuri.el.uimit de reactia misterioasa a ei o urmeaza in apele tulburi si intunecate ale marii..aici urmeaza ca dragostea lor sa se implineasca.se iubesc asa cum nu au mai facut-o niciodata..pentru prima data simt ca apartin unul altuia.

Intre ratiune si suflet.

In viata..de multe ori suntem pusi sa alegem intre ratiune si suflet..intre cea ce gandim si cea ce simtim..cand mintea ta..iti zice sa pleci dracului de acolo.sa scapi de ceva ce se poate transforma in cosmarul vietii tale...dar inima..sufletul care iti zice..nu pleca.ramai..ramai ca are nevoie de tine..iar tu de el..doar il iubesti.dar pe timp de rascruce incepi sa te gandesti..din nou..sa te gandesti daca chiar il iubesti..cu dar si poate...si ajungi la concluzia ca ai fi ok si fara el.dar incepi din nou sa vorbesti cu el.si stimti cum in tine dragostea infloreste din nou..cum ai vrea sa il simti la pieptul tau..
Si stai...si iti pierzi noptile gandindu-te daca merita sau nu..si de fiecare data realizezi ca nu merita..dar din nou iti schimbi parerea pentru ca il iubesti.confuzia din capul si sufletul tau e o groapa fara fund in care simti ca te afunzi din ce in ce mai mult..stiind ca nu vei mai avea cale de scapare..dar preferi sa nu mai ai..decat sa il pierzi pe el..cel putin deocamdata.dar si atunci cand vei vrea sa termini..oare vei mai putea iesi?.

Ochii mi se umezezesc cand ma gandesc la asta..nu inteleg de ce..ar trebui sa nu imi pese.ar trebui fiind cuvantul de baza.dar normal ca nu pot.doar am fost construita sa imi pese.si pe langa asta..e vorba ca nu imi pot ignora de tot sentimentele pentru el.

Ganduri.

Vreau sa iti simt sufletul cald.inima ta batand langa a mea.pielea ta fierbinte sa o atinga pe a mea.vreau sa tremur de placere sub sarutul tau suav..sa ma pierd in bratele tale stiind ca ele nu imi vor da drumul.sa iti simt rasuflarea calda pe ceafa mea..sa ma topesc sub iubirea ta..sa fiu a ta.:x

Cum ai reusit sa ma faci sa simt pentru tine cea ce credeam a fi pierdut..ceva ce ma face sa imi doresc sa fiu a ta.sa iti simt iubirea cum o apasa pe a mea.credeam ca nu voi putea sa simt asta..cel putin nu inca.dar cred ca sa intamplat.cred ca te iubesc.:)

You like being hurt or what?

Intra intr-o noua aventura.aceasi aventura.cu acelasi final.un final dureros.oare ce placere poti avea sa traiesti aceleasi senzatii pe care le-ai avut deja.dar care sti la ce duc.?.iti doresti...il doresti inapoi dupa ce si-a batut joc de tine.doar pentru ca u esti inca legata.inca il iubesti.tie frica sa nu o faca inca odata.dar iti asumi riscul.sti ca nu vei mai rezista inca odata la o astfel de durere.dar o faci.totul e ca inainte.aproape.te alinta cu aceleasi cuvinte de la inceput.aceleasi cuvinte care te faceau sa lesini de durere dupa ce te-a lasat in cel mai jalnic mod..a disparut fara urma.te-a lasata fara nici macar un cuvant pentru comportarea lui..dar in ciuda tuturor acestori lucruri.tu inca il iubesti.si vrei sa fi cu el.ai zis da din nou.te-ai aventurat pe ape tulbure.speri sa nu te ineci.crezi ca vei reusi?.dar.iti place oare sa fi ranita?.pentru ca daca nu va fi la fel.va fi asemanator.si atunci?.

Kind of Feelings.

I miss your heart..beat next to mine.

You now how to get me high.

Your soul is so kind to me..

I wish I could be so close to you.

You make me get crazy.

I need your arms hug me.

You are deep in my heart.

You are my half-part soul.

You understand me.

I like the way I feel your lips on mine.

You are always next to me.

I love you.:x

But the question is..do you feel the same?

This are kind of feelings I need to feel...we all do.

Daca ai cauta...

Daca ai cauta in adancul sufletului..ce ai gasi?.sentimente adevarate sau doar impresia ca ele sunt adevarate?traim cu speranta ca vom simti la un moment dat un sentiment.care sa fie sentimentul suprem.care sa ne ridice in al noulea cer.De ce?.ca apoi sa avem si de unde cadea.ca daca nu am fi atat de fericiti la un moment dat nu am mai putea fi foarte suparati dupa aia si sa simtim ca am picat intr-un abis din care nu o sa mai iesim vreodata.din care singurele lucruri sunt tristetea si gandurile ce ne ineaca judecata. sa avem sentimente adevarate sau doar sa traim cu impresia e mai bine?.
Desi ne facem singuri rau..alegem partea grea.sa traim sentimente intense..cu riscul ca sentimentele de durere sa fie asemenea celor bune..de dragoste.pentru ca aceasta este natura omului.:)

Cu dragoste sau fara.

M-am indragostit.din nou.
Cum?.nu stiu.
De ce?.din nou.nu stiu.sau poate ca sa sufar din nou?.
De ce ma indragostesc de cine nu trebuie.?nu stiu raspunsul.
Atatea intrebari fara raspuns.
Oare ar putea cineva sa imi zica?.poate ca nu.numai eu stiu.dar nici eu..
Dar eu zic ca ma indragostesc de cine nu trebuie.Dar oare nu e exact pe cine caut eu?.
Oare nu e exact jumatatea care sa imi completeze sufletul indurerat?.
Poate ca e.
Dar iubirea e tot ceva atat de departe de mine.M-am indragostit de cel ce pare a fi cel mai bun baiat din cati am intalnit. Dar eu sunt o fraiera. El e mult prea mare.19.Nu si-ar dori o iubire in care diferenta sa fie mai mare de 2 ani.Spune el..ar fi ciudat.?oare?. Dragostea nu are varsta. se zice.. Oare si-a dat seama de dragostea pe care i-0 port?.nu stiu.stiu doar ca trebuie sa il uit.Oricum va pleca anul viitor. Se va intoarce de unde a venit. Dar sti.e unul dintre acei baieti care merita si 2 minute impreuna cu el. Dar imi e greu sa lupt pentru ceva .poate fantastic.
Ea incearca sa imi faca in ciuda.Ea nu il place. ii plac ochii lui. atat. Simt ca isi bate joc de mine.
Dar trebuie sa incerc sa nu imi mai pese.Trebuie sa trec peste. sa il uit.Dar pare greu pana va pleca..
A aparut un alt baiat.Lipseste chimia dintre noi.dar ciudat.ma atrage. Suntem atat de diferiti. Ne vedem si totul e o tacere. Ascultam linistea. Nu avem ce sa ne spunem. Dar totusi. par sa tin la el intr-un fel. Oare el simte acelasi lucru?.Nu stiu. oricum. desi nu il cunosc de mult. e un amic grozav.a incercat sa ma ajute. habar nu are cat de mult a contat pentru mine.
Deci prin urmare. Cum e mai bine cu dragoste sau fara?.
Se zice ca e o nebunie sa iubesti.dar esti nebun daca vrei sa scapi de ea.
Dragostea te inalta pana la cer.Dar te baga 2 metri sub pamant.
Deci merita.? merita. Dar te omoara?.da.