In viata..de multe ori suntem pusi sa alegem intre ratiune si suflet..intre cea ce gandim si cea ce simtim..cand mintea ta..iti zice sa pleci dracului de acolo.sa scapi de ceva ce se poate transforma in cosmarul vietii tale...dar inima..sufletul care iti zice..nu pleca.ramai..ramai ca are nevoie de tine..iar tu de el..doar il iubesti.dar pe timp de rascruce incepi sa te gandesti..din nou..sa te gandesti daca chiar il iubesti..cu dar si poate...si ajungi la concluzia ca ai fi ok si fara el.dar incepi din nou sa vorbesti cu el.si stimti cum in tine dragostea infloreste din nou..cum ai vrea sa il simti la pieptul tau..
Si stai...si iti pierzi noptile gandindu-te daca merita sau nu..si de fiecare data realizezi ca nu merita..dar din nou iti schimbi parerea pentru ca il iubesti.confuzia din capul si sufletul tau e o groapa fara fund in care simti ca te afunzi din ce in ce mai mult..stiind ca nu vei mai avea cale de scapare..dar preferi sa nu mai ai..decat sa il pierzi pe el..cel putin deocamdata.dar si atunci cand vei vrea sa termini..oare vei mai putea iesi?.
Ochii mi se umezezesc cand ma gandesc la asta..nu inteleg de ce..ar trebui sa nu imi pese.ar trebui fiind cuvantul de baza.dar normal ca nu pot.doar am fost construita sa imi pese.si pe langa asta..e vorba ca nu imi pot ignora de tot sentimentele pentru el.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu