Nu ma atinge! Sa nu te prind. Te urasc din toata fiinta mea. Nu poti sa ma faci sa ma intorc inapoi. Pur si simplu nu poti! Ai distrus totul, totul. Chiar si ultima farama de respect. Ai lasat un gol in urma ta, mi-ai luat tot ce aveam mai bun. Au ramas doar durerea, tristetea si ura. Ai aruncat o umbra asupra sufletului meu. Mi-ai deschis toate usile inimii si le-ai lasat asa, ca oricine sa caute aiurea, ca oricine sa ma rupa, sa ma nimiceasca. Candva spuneai ca iti pasa. Asa te pricepi tu sa iti arati sentimentele? Ce ai spune daca data viitoare m-ai lasa in pace? Dar stai, mai bine pentru totdeauna.
Acum te scuzi? Iti pare rau? Vrei sa iti iert greselile? Spui ca ma iubesti? Tu chiar crezi ca eu mai cred asa ceva? Nu mai inghit nimic din ce spui tu. Mi-ai intors stomacul pe dos. Dar genunchii mei inca tremura.. Inca ma balbai.. Inca ma pierd. Inca ai acel efect de drog asupra mea. Sper ca esti fericit.
Ah, de ce nu pleci? De ce nu ma lasi? De ce ma iei in brate? Vreau sa scap de tine si nu pot. Nu ma lasi. O sa devin iar vulnerabila. O sa ma ranesti inca odata. Nu o sa mai rezist, inima mea nu o sa mai reziste. Adori sa ma vezi asa. Stiu asta. O vad in ochii tai.
Saruta-ma si taci!
''Căci scris a fost ca viaţa ta
De doru-i să nu-ncapă,
Căci te-a cuprins asemenea
Lianelor din apă.'' Mihai Eminescu - Ce e amorul?
Da,intr-adevar ai fost inspiratie,si eu iti multumesc ca-mi esti scriitoare "fidela".Gasesc in cuvintele tale un alter-ego de-al meu,dar mai vechi .Imi place foarte mult tot ceea ce scrii.
RăspundețiȘtergere